.jpeg)
.svg)
După trecerea în neființă, familia defunctului trebuie să se ocupe de organizarea ceremoniei de despărțire. Pentru că există două metode de înmormântare — incinerarea și înhumarea — alegerea nu este mereu simplă.
Deși cea mai cunoscută rămâne înhumarea tradițională, de la an la an tot mai multe persoane aleg incinerarea, din motive ce țin de costuri, proceduri sau preferințe personale. Fiecare metodă are avantaje și dezavantaje, iar mai jos găsești toate explicațiile de care ai nevoie pentru a decide în cunoștință de cauză.
{{snapshot}}
Pe scurt
Cele două opțiuni
Înhumarea (îngroparea trupului) și incinerarea (arderea la temperaturi înalte, urmată de păstrarea cenușii într-o urnă).
Ce spune Biserica
Biserica Ortodoxă acceptă doar înhumarea tradițională și nu oficiază slujbe în cazul incinerării.
Costuri și proceduri
Incinerarea este, în general, mai accesibilă ca preț și cu mai puține formalități decât înhumarea.
Actele necesare
Ambele variante pornesc de la Certificatul de deces; incinerarea cere în plus un dosar pentru crematoriu.
{{/snapshot}}
Incinerarea umană: ce presupune și de ce să o alegi
Incinerarea este procesul prin care trupul neînsuflețit este depus într-un sicriu special și ars la temperaturi foarte mari, într-o cameră dedicată. Rămășițele sunt apoi prelucrate până ajung la forma finală de cenușă.
În funcție de preferințele familiei sau ale defunctului, cenușa poate fi păstrată într-o urnă, împrăștiată sau transformată în bijuterii ori obiecte comemorative. Dacă te orientezi spre această variantă, vezi și ghidul despre alegerea modelului de urnă pentru cenușă.
Pentru ca incinerarea să poată avea loc, trebuie îndeplinite câteva condiții:
- Toate bijuteriile și obiectele metalice se îndepărtează, pentru a evita riscurile;
- Defunctul trebuie îmbălsămat și pregătit complet înainte de incinerare;
- Se întocmește un dosar pentru incinerare, care cuprinde toate actele.
Actele necesare pentru dosarul de la crematoriu
- Copia certificatului de deces;
- Adeverința de incinerare (în original);
- Certificatul de îmbălsămare;
- Autorizația de transport oferită de firma de servicii funerare;
- Copia certificatului medical constatator al decesului;
- Solicitarea de incinerare sau copia legalizată a testamentului;
- Copia cărții de identitate;
- Procesul-verbal de predare-primire a urnei (în original).
Dacă familia nu preia urna cu cenușă, aceasta poate fi depozitată în nișa crematoriului, contra unei taxe anuale, de regulă mai redusă decât în cazul înhumării. Mai multe despre cheltuieli găsești în articolul despre costurile necesare pentru incinerare.
Înhumarea tradițională: acte și proceduri
Fiind o practică mai răspândită, înhumarea tradițională este preferată de majoritatea oamenilor și este considerată procedura reprezentativă pentru religia creștină.
Înhumarea presupune îngroparea defunctului într-un mormânt sau cavou. În cazul înmormântării tradiționale, se respectă o serie de ritualuri religioase după dogma ortodoxă. Potrivit tradiției, trupul este înhumat la trei zile de la deces, conform celor trei zile biblice de dinaintea Învierii. În acest interval au loc slujba de priveghi și slujba înmormântării.
Dacă organizezi ceremonia, trebuie să te asiguri că ai toate actele necesare. Mai întâi obții Certificatul de deces de la oficiul Stării Civile, prezentând:
- Certificatul de naștere al defunctului;
- Actul său de identitate;
- Certificatul de căsătorie sau sentința de divorț, dacă este cazul;
- Livretul militar, dacă este cazul;
- Actul tău de identitate;
- Un document care atestă rudenia cu defunctul.
Ulterior, pentru înhumarea la locul de veci ai nevoie de:
- Certificatul de deces;
- Adeverința de înhumare;
- Actul de concesiune al locului de veci;
- Adeverința de îmbălsămare;
- Cererea scrisă pentru înmormântare.
Pentru lista completă a documentelor în orice situație, consultă ghidul complet pentru actele necesare în caz de deces.
Incinerare sau înhumare: comparație
Tabelul de mai jos rezumă principalele diferențe dintre cele două variante, ca să le poți cântări mai ușor.
| Criteriu | Înhumare tradițională | Incinerare |
|---|---|---|
| Acceptare de către Biserica Ortodoxă | Da, cu slujbă religioasă | Nu se oficiază slujbă |
| Proceduri și acte | Mai multe formalități | Dosar suplimentar pentru crematoriu |
| Costuri | În general mai ridicate | În general mai reduse |
| Locul de odihnă | Mormânt sau cavou | Urnă, nișă, împrăștiere sau obiect comemorativ |
Incinerare sau înhumare? Ce spune Biserica
Biserica Ortodoxă acceptă doar înhumarea tradițională ca practică, iar pentru incinerare nu oficiază slujbe. Cu toate acestea, incinerarea este tot mai răspândită. Subiectul este tratat pe larg în articolul despre cum privește Biserica Ortodoxă incinerarea.
Din punctul de vedere al costurilor, al documentelor necesare și al timpului, incinerarea este, în general, mai avantajoasă. Pentru oamenii cu credințe religioase ferme, însă, singura opțiune rămâne înhumarea tradițională.
Indiferent de varianta aleasă, Funero este alături de tine la organizarea ceremoniei și la procurarea actelor necesare. Pentru a menține vie amintirea celor dragi, poți aprinde o lumânare în Memorialul virtual Funero.
Întrebări frecvente
Este incinerarea mai ieftină decât înhumarea?
De regulă, da. Incinerarea presupune costuri și formalități mai reduse decât înhumarea tradițională, însă prețul final depinde de serviciile alese și de modul de păstrare a cenușii.
Biserica Ortodoxă acceptă incinerarea?
Nu. Biserica Ortodoxă acceptă doar înhumarea tradițională și nu oficiază slujbe în cazul incinerării. Pentru credincioșii practicanți, înhumarea rămâne singura opțiune conformă cu dogma.
Ce se întâmplă cu cenușa după incinerare?
Cenușa poate fi păstrată într-o urnă, depozitată în nișa crematoriului, împrăștiată sau transformată în bijuterii ori obiecte comemorative, în funcție de dorința familiei sau a defunctului.
