Despre durere sufletească, doliu și efectele durerii
Ce este durerea pierderii
Durerea pierderii unei persoane apropiate este un sentiment profund, unic și individual. Este ceea ce trebuie să trăiești singur, pentru că nu poți împărți durerea ta cu altcineva. Fiecare își simte propria durere în felul său.
Deși experimentăm o durere pentru pierderea oricărui lucru sau a unei poziții în care ne aflăm (a unui loc de muncă, a unor obiecte, etc.), durerea pierderii unei persoane dragi nu poate fi comparată cu nimic altceva.
De obicei, când pierdem pe cineva drag, cel mai tare ne sperie golul pe care nu mai avem cu ce să îl umplem. Fiecare pierdere suferită lasă în urma sa un gol pe care este important să îl accepți și să îl umpli cu amintiri frumoase și cu momente de iubire.
Durerea prelungită poate avea multe consecințe negative. De la stări permanente de anxietate, până la îmbolnăviri și chiar deces. De aceea, un prim pas extrem de important este să înțelegi că este în regulă să simți durerea în toate stadiile ei. Să o trăiești și să o consumi, pentru a nu te consuma ea pe tine, în cele din urmă.
Acceptă fiecare sentiment pe care îl simți și identifică-l, notează-l într-un jurnal, verbalizează-l, vorbește cu cei din jur despre ceea ce simți, dar nu îi lăsa să te scoată din acest proces. Cele șapte stadii ale durerii, atât de studiate și explicate au un rol esențial pentru a ajunge în final să accepți ceea ce s-a întâmplat și să poți continua să trăiești și să umpli acel gol din suflet cu amintiri.
Desigur, durerea poate să apară chiar înainte ca cineva drag să nu mai fie. Însuși gândul că cineva apropiat va muri în curând, sau momentul aflării unei vești cumplite despre o boală, poate fi elementul ce declanșează această durere. Oricât de mult încerci să te pregătești, oricât ai fi de conștient că așa este legea firii și că fiecare va pleca la un moment dat, durerea este un sentiment natural pe care nu îl poți controla.
În orice moment îți poți începe călătoria spre acceptare.
Ce este doliul
Spre deosebire de durerea sufletească, care exprimă starea interioară în care te afli odată cu pierderea unei persoane dragi, doliul este mai mult exprimarea acestor sentimente în exterior.
De cele mai multe ori, doliul este strâns legat de anumite procese care au loc, de obiceiuri care trebuiesc îndeplinite conform unor tradiții locale și are strânsă legătură cu societatea și viziunea acesteia asupra morții ca proces.
În unele cazuri, doliul poate fi o ancoră care te ține prins în realitate și te ajută să nu te pierzi în stadiul intern al durerii. Cumva, atunci când știi că ai de îndeplinit și anumite ritualuri, te aduni, pui lucrurile în ordine și le duci la îndeplinire, chiar dacă în interiorul tău sentimentele declanșează o furtună.
Astfel, în timp ce durerea sufletească are un caracter universalizat, fiecare om simțind la un moment dat durerea pierderii unei persoane iubite, doliul este un element particular, adaptat fiecărei culturi, religii, sau zone teritoriale.
Care pot fi efectele unei pierderi
Pierderea unei persoane dragi atrage după sine o serie de factori negativi și, în unele cazuri, modificări comportamentale ireversibile.
Studiile arată că în mai mult de 40% din cazuri, în primul an după moartea unei persoane dragi, este experimentată o puternică stare de anxietate. De aceea, este important ca acest fel de sentimente să fie identificate la timp de persoane specializate, de psihologi care te pot conduce prin stadiile durerii până la acceptare, pentru a înțelege parcursul și a nu rămâne captiv în acest proces.
Din păcate, în România, probabil din motive culturale, religioase sau chiar sociale, parcurgerea acestui proces este văzută ca un drum pe care trebuie să îl faci singur. “Să îți duci singur crucea” cum s-ar spune. Nimic nu poate fi mai greșit decât acest concept.
Este o graniță extrem de fină între anxietate și depresie, iar efectele depresiei pot fi de multe ori iremediabile. Depresia este deja o stare de fapt, cu consecințe extrem de grave, care pot duce până la sinucidere, într-un moment în care nu mai poți gândi limpede, împins de dorința de a te alătura celui care nu mai este. Sau a sentimentului că nu meriți să trăiești.
Să ceri ajutor specializat nu este o rușine. Dimpotrivă, este chiar o formă de respect față de amintirea persoanei decedate. În felul acesta, cu ghidarea potrivită, îți poți depăși durerea trecând prin mijlocul ei, acceptând-o, și poți face astfel încât amintirea celor decedați să continue să existe. Atunci când poți vorbi liber despre ei, când poți să te întorci în amintiri și să vezi doar momentele frumoase, fără să retrăiești momentul morții, le poți respecta memoria așa cum se cuvine.
Un studiu asupra principalilor factori de stres a poziționat pe prima poziție, în 70% din cazuri, pierderea unei persoane iubite. Iată, deci, ce cantitate enormă de stres poate fi resimțită în interiorul fiecăruia dintre noi într-un astfel de moment.
Efectele stresului asupra organismului sunt, de asemenea, îndelung studiate și bine cunoscute. Tocmai de aceea, tot mai mulți psihologi se specializează pe această ramură a stresului resimțit în urma unei pierderi.
Ce este important de reținut în final, este că durerea există. Nu poate fi respinsă pentru că vine din interior. Însă, contează ce alegi să faci cu ea, pentru a nu o lăsa să te consume și să te transforme.
Ia-ți timpul necesar să faci pași mici spre acceptare, să iți răspunzi la întrebări și să simți focul arzător al furiei, să ceri ajutor atunci când simți că nu poți merge singur mai departe, pentru ca în final să poți renaște în acceptarea vieții pe care o ai de trăit mai departe.